*46*

Cum tratam entorsa gleznei

Pentru ca nu ne incalzim suficient sau pentru ca uneori facem miscari gresite, se intampla sa facem o entorsa la glezna. Pana ajungem la spital pentru a fi tratati de un medic specialist este bine sa stim ce putem face chiar pe teren pentru a diminua alte complicatii care pot aparea ulterior.

 Ligamentele, muschii sau tendoanele care imbraca oasele si incheieturile pot fi afectate daca miscarile pe care noi le facem nu sunt tocmai corecte. In cazul gleznei, cele mai cunoscute afectiuni sunt entorsa sau luxatia. Acestea apar in momentul in care glezna este supra solicitata sau sunt facute miscari bruste ale articulatiilor, violente pentru oase.

Cele mai intalnite entorse sunt cele de tip benign, denumite popular scrantiri. Acestea corespund unor intinderi violente a ligamentelor articulare, dar fara o ruptura reala si fara smulgerea acestora.

Cum recunoastem o entorsa?

In zona gleznei apare o umflatura, iar acea parte a piciorului doare foarte tare. Miscarile gleznei nu sunt naturale, insa se pot face, chiar si sub influenta durerii. De asemenea, pot aparea si vanatai in zona accidentata.

Acordarea primului ajutor pe teren.

Asezati persoana accidentata pe spate cu piciorul usor ridicat pe o cutie de aproximativ 30 de centimetri, intr-o pozitie cat mai confortabila.Daca aveti gheata la dispozitie, puneti mai multe cuburi intr-o punga de plastic si apoi imbracati-o intr-un prosop, astfel incat gheata sa nu atinga direct pielea.

Imobilizati glezna printr-un bandaj elastic sau fasa din trusa de prim ajutor. Daca putem confectiona niste atele din lemn sau carton mai gros, este bine sa protejam glezna si cu ajutorul acestor atele. In caz contrar, bandajarea si imobilizarea zonei accidentate este sufiecienta.

Trebuie sa aveti grija ca bandajul sa nu fie foarte strans pentru a nu aparea probleme de tumefactie. In cazul in care in aproximativ 15 minute de la bandajarea zonei aceasta se invineteste, slabiti bandajul.

Persoana accidentata trebuie transportata la spital pentru o consultatie a unui medic specialist, precum si realizarea unei radiografii. Ajutati ranitul sa se deplaseze, astfel incat glezna accidentata sa nu intre in contact cu suprafata dura a pamantului.

In mod regulat, tratamentul entorsei la glezna consta in punerea unui bandaj de contentie (strapping) sau a unei atele pentru o durata de 2 pana la 3 saptamani, uneori chiar in gips, daca articulatia este foarte dureroasa.

Cea mai cunoscuta si cea mai folosita metoda de prim-ajutor in cazul traumatismelor de tesuturi moi – entorse, contracturi si intinderi musculare – folosita in momentul de fata in plan mondial este asa-numita metoda R.I.C.E.. Acronimul provine din limba engleza: rest (odihna, repaus), ice (gheata), compression (compresie), elevate (ridicare)

Rest – Repausul

Primul pas si cel mai putin respectat este repausul, pentru ca omul are de multe ori senzatia, evident eronata, ca daca se misca mobilizeaza sangele, sau aplica metoda “cui pe cui se scoate” si, in loc sa faca un repaus al zonei afectate, are tendinta gresita de a se misca, mai ales daca traumatismul se produce la picior.

Importanta repausului are doua explicatii principale:

·         protejeaza tendonul, ligamentul sau muschiul de o posibila agravare a leziunii initiale;

·         organismul isi conserva energia care va fi implicata in vindecarea ulterioara.

De foarte multe ori, pacientii apeleaza mult mai usor si li se pare mult mai firesc sa foloseasca carje in cazul unei fracturi, chiar daca e vorba de un os mic al piciorului, decat in cazul unei leziuni importante de parti moi. Pe undeva, in cultura noastra, fractura, ruptura osului n-are cum sa fie rivalizata de indiferent ce leziune de parti moi. De aceea insist foarte mult pe acest repaus, care este primul pas catre vindecare.

Ice – Gheata

Al doilea element care intra in discutie este gheata care:

·         combate pe termen scurt durerea locala;

·         reduce pe termen scurt si mediu inflamatia si edemul local, prin vasoconstrictie.

Foarte multa lume nu intelege importanta aplicarii de gheata. Mai mult decat atat, sunt persoane care folosesc chiar caldura. Niciodata intr-un traumatism de parti moi nu punem cald. Cald inseamna vasodilatatie, inseamna ca aducem sange, inseamna ca se umfla mai tare, nu rezolvam nimic. In plus, nu trebuie sa folosim unguente care produc incalzirea zonei lezate.

Gheata se aplica in functie de zona afectata: la deget tinem 10–12 minute, la coapsa sau gamba putem sa tinem 18-22 de minute, dupa care facem un repaus. Procedeul se poate repeta de 4–6 ori pe zi.

Exista o serie intreaga de dispozitive comerciale, care pot fi refolosite, prin recongelare. In lipsa acestora, se poate folosi direct gheata, introdusa intr-o punga de plastic. Foarte important este sa constientizam ca aceste comprese reci sunt importante mai ales in primele trei zile dupa accident.

Compression – Compresie

Compresia poate fi obtinuta prin bandaje compresive elastice, care pot fi refolosibile (fese elastice) sau de unica folosinta, care se tin 8–12 ore, dupa care se indeparteaza.

Compresia are rolul de a ajuta si grabi procesul de vindecare insa, foarte important, nu se aplica ca un garou, pentru ca nu vrem sa sugrumam circulatia, nu vrem sa “sarim din lac in put”, nu vrem sa agravam leziunile printr-o compresie mult prea mare. Compresia trebuie sa fie intr-o limita acceptata de organism si care sa nu dea nici un fel de tulburari de vascularizatie.

Ca sa fim siguri ca legatura este stransa potrivit de mult, trebuie sa ne asiguram ca nu apar furnicaturi si nu se modifica culoarea pielii. Practic trebuie sa avem toate semnele ca fluxul sanguin e normal. In momentul in care apar aceste simptome, trebuie sa indepartam imediat bandajul compresiv si sa il refacem mai lejer.

Bandajul elastic trebuie aplicat la 3–5 ore, alternandu-se cu perioade in care zona afectata este lasata libera.

Elevation – Ridicare

Termenul “elevation” se refera la ridicarea zonei afectate de traumatism peste planul ei obisnuit cu aproximativ 15–20 de grade, pentru a inlesni returul venos. De fapt intr-o leziune de acest tip obiectivul nostru este sa aplicam rece si sa facem repaus repaus pentru scaderea durerii, sa scadem inflamatia si sa inlesnim cat mai mult dezumflarea zonei respective.

Daca ne gandim, toate cele patru tehnici minime pe care le-am amintit converg in aceeasi directie:

·         scad inflamatia;

·         scad durerea;

·         scad edemul;

·         grabesc vindecarea.

De fapt despre asta vorbim prin R.I.C.E. Este o modalitate usoara, eficienta si rapida de a acorda prim ajutor chiar daca nu suntem medici.

Semnele de ameliorare trebuie sa apara in maxim doua zile

In functie de evolutie, daca in doua zile de la accidentul usor pe care incercam sa il tratam nu apar semne de ameliorare, trebuie sa apelati la un medic specialist, care, cel mai probabil, va indica pacientului o ecografie de parti moi, ecografia fiind “investigatia de aur” in acest caz, pentru ca furnizeaza toate informatiile privind leziunea locala, este ieftina, este repetabila, nu iradiaza si are marea sansa de a putea fi efectuata si in dinamica, adica extensie, flexie, contractie.

Astfel, vedem exact care este efectul miscarii asupra leziunii pe care o suspectam. Semnele de inflamatie clasice – rubor (roseata), calor (caldura) si dolor (durere) – ar trebui sa se diminueze lent, iar impotenta functionala, deci discomfortul local, sa fie net diminuat. In 90% din cazuri de fapt pacientii nici n-ajung la medic in leziunile de acest tip.