Pentru ca nu ne incalzim suficient sau
pentru ca uneori facem miscari gresite, se intampla sa facem o entorsa la
glezna. Pana ajungem la spital pentru a fi tratati de un medic specialist este
bine sa stim ce putem face chiar pe teren pentru a diminua alte complicatii
care pot aparea ulterior.
Ligamentele,
muschii sau tendoanele care imbraca oasele si incheieturile pot fi afectate
daca miscarile pe care noi le facem nu sunt tocmai corecte. In cazul gleznei,
cele mai cunoscute afectiuni sunt entorsa sau luxatia. Acestea apar in momentul
in care glezna este supra solicitata sau sunt facute miscari bruste ale
articulatiilor, violente pentru oase.
Cele mai intalnite entorse sunt cele de tip benign, denumite popular
scrantiri. Acestea corespund unor intinderi violente a ligamentelor articulare,
dar fara o ruptura reala si fara smulgerea acestora.
Cum recunoastem o entorsa?
In zona gleznei apare o umflatura, iar acea parte a piciorului doare foarte
tare. Miscarile gleznei nu sunt naturale, insa se pot face, chiar si sub
influenta durerii. De asemenea, pot aparea si vanatai in zona accidentata.
Acordarea primului ajutor pe teren.
Asezati persoana accidentata pe spate cu piciorul usor ridicat pe o cutie
de aproximativ 30 de centimetri, intr-o pozitie cat mai confortabila.Daca aveti
gheata la dispozitie, puneti mai multe cuburi intr-o punga de plastic si apoi
imbracati-o intr-un prosop, astfel incat gheata sa nu atinga direct pielea.
Imobilizati glezna printr-un bandaj elastic sau fasa din trusa de prim
ajutor. Daca putem confectiona niste atele din lemn sau carton mai gros, este
bine sa protejam glezna si cu ajutorul acestor atele. In caz contrar,
bandajarea si imobilizarea zonei accidentate este sufiecienta.
Trebuie sa aveti grija ca bandajul sa nu fie foarte strans pentru a nu
aparea probleme de tumefactie. In cazul in care in aproximativ 15 minute de la
bandajarea zonei aceasta se invineteste, slabiti bandajul.
Persoana accidentata trebuie transportata la spital pentru o consultatie a
unui medic specialist, precum si realizarea unei radiografii. Ajutati ranitul
sa se deplaseze, astfel incat glezna accidentata sa nu intre in contact cu
suprafata dura a pamantului.
In mod regulat, tratamentul entorsei la glezna consta in punerea unui
bandaj de contentie (strapping) sau a unei atele pentru o durata de 2 pana la 3
saptamani, uneori chiar in gips, daca articulatia este foarte dureroasa.
Cea mai cunoscuta si cea mai folosita metoda de prim-ajutor in cazul
traumatismelor de tesuturi moi – entorse, contracturi si intinderi musculare –
folosita in momentul de fata in plan mondial este asa-numita metoda R.I.C.E..
Acronimul provine din limba engleza: rest (odihna, repaus), ice (gheata), compression (compresie), elevate (ridicare)
Rest – Repausul
Primul pas si cel mai putin respectat este repausul, pentru ca
omul are de multe ori senzatia, evident eronata, ca daca se misca mobilizeaza
sangele, sau aplica metoda “cui pe cui se scoate” si, in loc sa faca un repaus
al zonei afectate, are tendinta gresita de a se misca, mai ales daca
traumatismul se produce la picior.
Importanta repausului are doua explicatii principale:
·
protejeaza
tendonul, ligamentul sau muschiul de o posibila agravare a leziunii initiale;
·
organismul
isi conserva energia care va fi implicata in vindecarea ulterioara.
De foarte multe ori, pacientii apeleaza mult mai usor si li se pare
mult mai firesc sa foloseasca carje in cazul unei fracturi, chiar daca e vorba
de un os mic al piciorului, decat in cazul unei leziuni importante de parti
moi. Pe undeva, in cultura noastra, fractura, ruptura osului n-are cum sa fie
rivalizata de indiferent ce leziune de parti moi. De aceea insist foarte mult
pe acest repaus, care este primul pas catre vindecare.
Ice – Gheata
Al doilea element care intra in discutie este gheata care:
·
combate
pe termen scurt durerea locala;
·
reduce pe
termen scurt si mediu inflamatia si edemul local, prin vasoconstrictie.
Foarte multa lume nu intelege importanta aplicarii de gheata. Mai
mult decat atat, sunt persoane care folosesc chiar caldura. Niciodata intr-un
traumatism de parti moi nu punem cald. Cald inseamna vasodilatatie, inseamna ca
aducem sange, inseamna ca se umfla mai tare, nu rezolvam nimic. In plus, nu
trebuie sa folosim unguente care produc incalzirea zonei lezate.
Gheata se aplica in functie de zona afectata: la deget tinem 10–12
minute, la coapsa sau gamba putem sa tinem 18-22 de minute, dupa care facem un
repaus. Procedeul se poate repeta de 4–6 ori pe zi.
Exista o serie intreaga de dispozitive comerciale, care pot fi
refolosite, prin recongelare. In lipsa acestora, se poate folosi direct gheata,
introdusa intr-o punga de plastic. Foarte important este sa constientizam ca
aceste comprese reci sunt importante mai ales in primele trei zile dupa
accident.
Compression – Compresie
Compresia poate fi obtinuta prin bandaje compresive elastice, care
pot fi refolosibile (fese elastice) sau de unica folosinta, care se tin 8–12
ore, dupa care se indeparteaza.
Compresia are rolul de a ajuta si grabi procesul de vindecare
insa, foarte important, nu se aplica ca un garou, pentru ca nu vrem sa sugrumam
circulatia, nu vrem sa “sarim din lac in put”, nu vrem sa agravam leziunile
printr-o compresie mult prea mare. Compresia trebuie sa fie intr-o limita
acceptata de organism si care sa nu dea nici un fel de tulburari de
vascularizatie.
Ca sa fim siguri ca legatura este stransa potrivit de mult,
trebuie sa ne asiguram ca nu apar furnicaturi si nu se modifica culoarea
pielii. Practic trebuie sa avem toate semnele ca fluxul sanguin e normal. In
momentul in care apar aceste simptome, trebuie sa indepartam imediat bandajul
compresiv si sa il refacem mai lejer.
Bandajul elastic trebuie aplicat la 3–5 ore, alternandu-se cu
perioade in care zona afectata este lasata libera.
Elevation – Ridicare
Termenul “elevation” se refera la ridicarea zonei afectate de
traumatism peste planul ei obisnuit cu aproximativ 15–20 de grade, pentru a
inlesni returul venos. De fapt intr-o leziune de acest tip obiectivul nostru
este sa aplicam rece si sa facem repaus repaus pentru scaderea durerii, sa
scadem inflamatia si sa inlesnim cat mai mult dezumflarea zonei respective.
Daca ne gandim, toate cele patru tehnici minime pe care le-am
amintit converg in aceeasi directie:
·
scad
inflamatia;
·
scad
durerea;
·
scad
edemul;
·
grabesc
vindecarea.
De fapt despre asta vorbim prin R.I.C.E. Este o modalitate usoara,
eficienta si rapida de a acorda prim ajutor chiar daca nu suntem medici.
Semnele de ameliorare trebuie sa apara
in maxim doua zile
In functie de evolutie, daca in doua zile de la accidentul usor pe
care incercam sa il tratam nu apar semne de ameliorare, trebuie sa apelati la
un medic specialist, care, cel mai probabil, va indica pacientului o ecografie
de parti moi, ecografia fiind “investigatia de aur” in acest caz, pentru ca
furnizeaza toate informatiile privind leziunea locala, este ieftina, este
repetabila, nu iradiaza si are marea sansa de a putea fi efectuata si in
dinamica, adica extensie, flexie, contractie.
Astfel, vedem exact care este efectul miscarii asupra leziunii pe
care o suspectam. Semnele de inflamatie clasice – rubor (roseata), calor
(caldura) si dolor (durere) – ar trebui sa se diminueze lent, iar impotenta
functionala, deci discomfortul local, sa fie net diminuat. In 90% din cazuri de
fapt pacientii nici n-ajung la medic in leziunile de acest tip.