"........sa ranesti un suflet o data, e ceva; sufera. A doua oara, il doare putin mai tare, fiindca stie ca este luat in batjocura; sau doare mai putin, deoarece se obisnuieste… dar sa ranesti un suflet la infinit… nu se va mai deschide niciodata niciodata niciodata dupa aceea… si va muri…
… iar un suflet nu se poate naste din nou decat din viu… si nu din mort…un suflet nu poate invia, dar poate, in schimb, sa se nasca, pentru a doua, a treia, a suta, a mia oara… acelasi suflet, dar mereu mai viu, mai frumos, mai plin, mai tanar…si renaste din orice motiv: dragoste, o noua sansa, putere, ambitie, sau pur si simplu, din necesitatea de a se reinventa… de a inflori, ca o orhidee, sau de a straluci, ca un soare…
Un suflet pur, se vede… Se remarca prin zambete si ochi mari, care surad…
Un suflet impur, nu se vede…pentru ca nu exista…si acolo unde nu exista zambet si lumina din privire, nu e inima…e doar carne…" by Cristina Chirea.
Doamne, ce text frumoos!
RăspundețiȘtergereParfumul orhideelor se naste intr-un alambic cu secrete inca neaflate.
Nu am mirosit niciodata orhideele decat pe furis, cu teama sa nu adorm imbatata de parfumul lor si mult timp simteam pe nervii olfactivi picaturile de parfum persistenta ca o amintire obsedanta.
Frumusetea orhideelor...o melodie care nu gaseste imediat ecou.
Te simti sub o vraja care ameninta fiinta ta.
Suflete si orhidee !!!